Fotografie și muncă de model

Personalitate. Atracție. Secrete. Stângăcie. Încredere. Vulnerabilitate. Umor. Diferența dintre cum se prezintă cineva și ce începe să apară când uită că încearcă să prezinte ceva.

Cumva m-am trezit brusc și în rolul ciudat de bărbat de vârstă mijlocie, haha. Nu mai sunt tipul care merge în cele mai noi cluburi sau se preface că setează trenduri, dar nici nu sunt pregătit să devin bej.

Schimbarea asta mă interesează și ea. Ce se întâmplă cu identitatea, curiozitatea, încrederea, atracția și felul în care te văd ceilalți când intri în liniște într-un capitol complet diferit al vieții?

Sunt destul de privat și timid, probabil mult mai liniștit la exterior decât ar sugera cantitatea de lucruri din capul meu.

Curiozitatea, împingerea limitelor și explorarea lucrurilor pe care încă nu le înțeleg complet sunt ceea ce conduce acum majoritatea muncii mele personale.

M-au atras mereu artiștii și cineaștii dispuși să lase imperfecțiunea, disconfortul și stângăcia în lucrare în loc să netezească totul. Lars von Trier și vechea idee Dogma stau probabil undeva în spatele capului meu. Nu pentru că vreau să copiez stilul, ci pentru că îmi place ideea de bază că persoana și momentul ar trebui să conteze mai mult decât toată mașinăria din jur.

Uneori rezultatul este un portret simplu. Uneori o idee ciudată. Uneori ceva frumos, amuzant, inconfortabil, provocator sau greu de clasificat.

Sunt definitiv plictisit și mai mult sau mai puțin terminat cu simpla repetare a pozițiilor clasice și formulelor cunoscute. Capitolul ăsta ca artist independent ar trebui folosit pentru a explora, învăța, descoperi, a mă surprinde, uneori a mă șoca, a greși și a vedea unde duce o idee.

Uneori explorezi ceva și apoi gândești: bine, a fost greu, interesant, am învățat ceva. Gata.

Alte idei deschid încă zece uși.

Acelea sunt de obicei cele bune.

Folosesc ce servește ideii. O cameră modernă, o cameră video veche luată la mâna a doua, un telefon, un Polaroid, lumină naturală sau o cameră iluminată atent. Echipamentul contează când ajută. Nu este scopul.

Lucrez mic și independent, de obicei direct cu persoana din fața camerei.

Oamenii cu care îmi place cel mai mult să lucrez nu sunt doar buni la pozat. Aduc ceva al lor. Pun lucrurile sub semnul întrebării, propun, uneori nu sunt de acord și din când în când transformă o idee în ceva la care niciunul dintre noi nu se aștepta.

Pot fi ciudați, excentrici, timizi, gălăgioși, curajoși, nesiguri, amuzanți, atenți, grijulii sau un amestec complet din toate.

Mai presus de toate sunt ei înșiși.

Mă interesează mult mai mult omul de sub versiunea lustruită de model decât menținerea fațadei.

O producție de calitate ridicată nu trebuie să arate foarte produsă.

Nu te obligi la o ședință doar pentru că mă contactezi.

Spune-mi puțin despre tine, ce fel de fotografie te interesează și unde locuiești. Dacă cred că ar putea exista un proiect potrivit, putem discuta conceptul, locația, plata sau condițiile colaborării, utilizarea imaginilor și orice altceva relevant înainte să decidem dacă lucrăm împreună.

În funcție de proiect pot exista atât joburi plătite, cât și colaborări.

Pentru muncă comandată sau plătită, condițiile sunt stabilite înainte de ședință.